Scriitorul este sincer atunci când scrie despre mâncare

Cred că cele mai sincere fragmente dintr-un roman, nuvelă sau poezie, sunt acelea în care se vorbește despre mâncare. Am o convingere aproape violentă că scenele siropoase de iubire, conflictele, sau descrierile sunt mereu exagerate, pre mult gândite și calculate. Dar nimeni nu poate minți când scrie despre mâncare. E o necesitate fundamentală, iar când te plesnește foamea îți vrei mâncarea chiar acum, indiferent de formă și consistență. E ca femeia pe care o iubești și, gândindu-te la ea, nu-i mai adaugi în frumusețe ci pur și simplu o iubești așa cum este. Iar asta mă duce cu gândul la ideea că sexul e și el o necesitate fundamentală, prin urmare și el sincer. Dar îi cedează mâncării. Trebuie întâi să papi bine ca să ai suficientă putere să-ți satisfaci necesitatea fundamentală… de tandem.

Prin urmare – scriitorul este cel mai sincer (superlativ?) atunci când scrie despre mâncare. Continue reading “Scriitorul este sincer atunci când scrie despre mâncare”

Advertisements

“Dulcele bar”: O lectură bună, ca o beție spontană 

Era abia trecut de 9 dimineața, librăria abia se deschise, și a treia zi la rând eram primul cumpărător. Din nou treceam cu privirea printre rafturi, iar titlurile cărților, pe care le văzusem de atâtea ori, nu-mi mai stârneau interesul. Aveam o noapte nedormită în cap și încă o oră liberă până începeam ziua de muncă. Trebuia să-mi omor cumva timpul. Ceva-mi spunea că trebuia să și cumpăr ceva, de parcă aș fi urmat o terapie prin shopping. Continue reading ““Dulcele bar”: O lectură bună, ca o beție spontană “

Pe scurt despre “Vinil” de Igor Guzun

“Vinil” de Igor Guzun e o capsulă a timpului ce a conservat nu atât evenimente, cât emoții și trăiri, inexplicabile generațiilor tinere, dar care servesc drept un bun exercițiu de imaginație și creativitate pentru ele. Continue reading “Pe scurt despre “Vinil” de Igor Guzun”