„Sunt compozitor… de șah”

Curtea Academiei de Muzică Teatru și Arte Plastice (AMTAP) este pustie, așteptându-și studenții. Doar bătrânul Albert mai mătură pe ici-colo, curățând drumul de frunze și mucuri de țigări, golește coșurile de gunoi și mai repară câte o bancă șubredă de… atâta învățătură. Albert le face pe toate. Vine primul la Academie, pregătind-o pentru o nouă zi de studii și tot primul pleacă. Printre studenți circulă mai multe istorioare despre singuraticul bătrân: „Are ceva cu șahul, am înțeles că în Uniunea Sovietică era un șahist foarte bun, câștiga multe premii”, spun doi tineri care își sorbeau cafeaua de dimineață în faţa Academiei. Mai mult, niciun student nu poate spune, dar nici nu se încumetă să-l întrebe.

Albert Ivanov zâmbește amuzat auzind ce se zvonește prin AMTAP, spunând entuziasmat: „Sunt compozitor… de șah”. Bătrânul zice că nu este un adept al jocului clasic, dar îi place compoziția jocului de șah: „Ea este de două tipuri, prima e rezolvarea problemelor, iar cealaltă – elaborarea lor sau compunerea. Sunt foarte puțini compozitori în Moldova”, spune Albert.

În lumea șahului moldovenesc, este numit „patriarhul compoziției naționale de șah”. Un lucru pe care nu-l cunosc studenții este că Albert, bătrânul care curăță zilnic curtea blocului trei al AMTAP, e maestru al sportului, de zece ori campion al Republicii Moldova la elaborarea compozițiilor și problemelor de șah.

Cum se compune şahul

„Este ca în geometrie. Ţi se dă o temă, iar tu trebuie să o demonstrezi. Compozitorilor li se dă un caz anume, iar noi trebuie să elaborăm problema care apoi va fi rezolvată de alții”, spune Albert. Compoziția jocului de șah se împarte în mai multe genuri: matul din două sau trei mișcări, studiul, matul cooperativ și cel inversat. „Este o activitate rară, foarte puțini o practică. Avem o echipă formată din trei oameni – Mihail Croitor, care e căpitanul echipei, Anatol Ghindă și eu”, zice bătrânul menționând că în întreaga lume abia dacă sunt 2000 de compozitori.

Susține că activitatea sa merge în contradictoriu cu șahul clasic. De exemplu, în compoziţie sunt elaborate probleme în care trebuie să-i faci mat propriului rege, fapt nejustificat în jocul tradiţional. Compoziția este apreciată pentru ingeniozitatea problemei și frumusețea gândirii. „În șahul tradițional ai nevoie de un partener, pe când compozitorul de șah e ca și compozitorul de muzică, lucrează singur și trebuie mereu să gândească, să inventeze”, explică bărbatul.

Cum a ajuns Albert „patriarhul compoziției de şah”

„M-am născut în Omsk, Rusia, unde am trăit și am învățat. Am început să joc șah în clasa a VII-a”, își amintește bărbatul. Nu și-a uitat pasiunea nici când a fost luat la armată, unde a obținut categoria 1 la șah. În URSS, tinerii, după serviciul militar, erau repartizați prin țările Uniunii Sovietice. Așa a ajuns Albert în R. Moldova, la sfârșitul anului 1959. În 1960, s-a înscris la Facultatea de Matematică, iar primul său loc de muncă a fost la ziarul „Moldova Sovietică”. A scris la rubrica problemelor de șah pe parcursul a două decenii. „Lucrul la ziar m-a ajutat mult pentru că așa puteam promova compoziția de șah. Scopul meu era să dezvolt această latură în Moldova”, spune bătrânul zâmbind, cu o ușoară notă de mândrie. Criticile nu au întârziat să apară. Tânărul Albert a fost mustrat pentru faptul că acorda o mai mare atenție compoziției decât jocului tradițional. „Aceste vorbe mă dureau, dar continuam să-mi fac lucrul. Cineva tot trebuia să se ocupe de asta!”, zice Albert indignat.

Perioada de aur a Moldovei

Pe parcurs, a organizat câteva concursuri republicane ce țineau de rezolvarea problemelor simple de șah: „Atunci am observat că oamenii au început să se intereseze tot mai mult de compoziție. Am început să lucrez cu ei. Așa au apărut în Moldova elaboratorii problemelor de șah”. Potrivit lui Albert, elevii săi au ajuns la nivelul de maeștri internaționali în sport, iar în 1973 au primit titlul de campioni ai Uniunii Sovietice, învingându-i pe ruși, belaruși și ucraineni. „Aceasta a fost perioada de aur a compozitorilor moldoveni. Cu timpul, mulți dintre ei au plecat peste hotare, alții nu mai sunt în viață și am ajuns din nou fără echipe. Așa că am luat-o de la zero”, spune nostalgic bătrânul.

O glumă… ca între şahişti

Albert își amintește că, în perioada când încă trăia în Omsk, a elaborat o problemă în care oponentul avea toate piesele negre de șah, iar celui care rezolva compoziția i se dădea doar un rege alb. Ideea era că piesa albă trebuia să joace și să învingă: „Dar era ceva paradoxal! Regele nu poate face mat altui rege… așa le-am dat bătăi de cap șahiștilor din Omsk până când aceștia s-au prins de glumă”, spune râzând Albert.

Viitorul, într-un tempou lent

În prezent, Albert lucrează la AMTAP, iar la cei 74 de ani ai săi nu mai încearcă să se angajeze în alt loc: „Nu mai am puterea din tinerețe… Mai am în suflet doar compoziția jocului de șah care mă inspiră”, spune bărbatul cuprins de tristețe. „Ce ține de venit, nu l-am avut din activitatea mea în domeniul șahului. Lucram cu alt scop, doream ca arta echipei noastre să bucure pe alții”, explică Albert.

„Noi, cei bătrâni, vom pleca, nu suntem nemuritori, iar compoziția se va dezvolta în continuare… poate doar că într-un tempou mai lent”, conchide Albert, pesimist, dar nu lipsit de speranță.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s